Bullying la Questfield International College, educația între promisiune și practică

În contextul educațional actual, fenomenul de bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare riguroasă și transparentă din partea instituțiilor de învățământ. Protecția elevilor și intervenția promptă în cazurile de hărțuire psihologică sunt esențiale pentru asigurarea unui mediu sigur și propice dezvoltării armonioase. Lipsa unor mecanisme instituționale clare și documentate poate conduce la perpetuarea unor situații nocive, cu impact negativ asupra stării emoționale și psihologice a copiilor.

Bullying la Questfield International College, educația între promisiune și practică

Investigația realizată de redacție relevă o serie de sesizări privind o situație de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera, ce s-ar fi desfășurat pe o perioadă de peste opt luni. Conform documentelor și relatărilor puse la dispoziție, acestea indică existența unor episoade repetate de agresiune verbală, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei elevului afectat, în absența unor măsuri instituționale scrise și verificabile. Articolul examinează detaliat aceste aspecte, evidențiind discrepanța între angajamentele declarate ale instituției și practica managerială efectivă.

Semnalarea și evoluția incidentelor de bullying

Conform informațiilor analizate, încă din primele săptămâni ale situației, elevul a fost supus unor comportamente agresive repetitive, precum jigniri, umiliri publice și excludere socială în mediul școlar, inclusiv în prezența cadrului didactic titular. Familia a formulat sesizări scrise, explicite și cronologice către învățătoare, conducerea școlii și fondatoarea instituției, solicitând intervenții clare și protecție pentru copil. Cu toate acestea, nu există documente care să ateste implementarea unor măsuri concrete sau urmărirea formală a cazului. Intervențiile invocate sunt descrise ca fiind preponderent verbale, informale și fără o consemnare oficială.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un element definitoriu al cazului îl constituie utilizarea repetată în colectiv a unei etichete medicale cu caracter degradant, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și umilire. Specialiști consultați de redacție consideră această practică o formă agravată de bullying, cu efecte semnificative asupra dezvoltării emoționale a copilului. Documentele și mărturiile indică faptul că această stigmatizare medicală a fost tolerată și necombatută în mod oficial de către Școala Questfield Pipera, fără a exista măsuri scrise care să demonstreze contrariul.

Documentarea sesizărilor și răspunsul instituțional

Familia a depus un efort constant și documentat, transmițând emailuri oficiale cu solicitări clare de intervenție și protecție, inclusiv avertismente privind impactul emoțional asupra copilului. Din analiza corespondenței și documentelor puse la dispoziție reiese că răspunsurile instituției au fost, în principal, verbale și generale, fără existența unor decizii administrative asumate, planuri de intervenție sau măsuri de consiliere psihopedagogică aplicate și monitorizate.

• Absenta unor procese-verbale sau rapoarte interne care să reflecte măsuri concrete;
• Lipsa unor sancțiuni aplicate persoanelor implicate;
• Minimalizarea situației prin clasificarea acesteia drept „dinamică de grup” sau „conflict minor”;
• Transferarea responsabilității către familie și presiuni implicite sau explicite de retragere din școală.

Rolul cadrelor didactice și al conducerii în gestionarea situației

Din datele analizate, cadrele didactice au fost martore ale comportamentelor agresive manifestate în clasă, însă intervențiile lor nu au condus la oprirea fenomenului. Lipsa unei reacții ferme și consecvente a transmis un mesaj de toleranță în rândul elevilor. De asemenea, conducerea instituției nu a produs documente scrise care să ateste măsuri de prevenire și combatere a bullyingului, ceea ce ridică întrebări privind nivelul de guvernanță și responsabilitate internă. În acest context, familia a perceput o schimbare a atitudinii instituției, de la preocuparea pentru protecția copilului către gestionarea tensiunilor cu părinții.

Declarația atribuită fondatoarei și implicațiile ei

Un moment central în desfășurarea situației a fost un răspuns verbal atribuit fondatoarei Școlii Questfield Pipera, Fabiola Hosu, oferit într-un dialog direct cu familia copilului. Potrivit relatărilor, aceasta ar fi afirmat: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, neînsoțită de soluții concrete sau angajamente scrise, a fost interpretată de familie ca un semnal de descurajare a continuării demersurilor și o deplasare a discuției de la obligația de protecție la aspecte contractuale. Instituția nu a oferit un punct de vedere scris privind acest episod, iar redacția nu formulează concluzii privind intențiile persoanei, ci subliniază efectul instituțional al mesajului transmis.

Gestionarea formală a situației și aspectele de confidențialitate

În locul unor decizii administrative asumate, conducerea școlii a remis un document informal de tip Family Meeting Form, care nu conține responsabilități clare, termene de implementare sau sancțiuni, ceea ce limitează trasabilitatea și verificabilitatea intervențiilor. În plus, familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile, însă există relatări potrivit cărora acestea ar fi fost divulgate în mediul școlar, plasând copilul într-o poziție vulnerabilă. Aceste aspecte ridică semne de întrebare privind modul în care școala gestionează datele personale și solicitările părinților.

Momentul declanșării reacției instituționale și concluzii

Reacția fondatoarei Fabiola Hosu a survenit abia după mai bine de opt luni de la primele sesizări, concomitent cu implicarea echipei juridice a familiei și transmiterea unor notificări formale. Această întârziere evidențiază o corelație directă între presiunea legală și declanșarea intervenției, ridicând întrebări privind criteriile și prioritățile instituției în protejarea elevilor. Raportul psihologic clinic anexat cazului confirmă impactul emoțional grav asupra copilului, subliniind necesitatea unor măsuri eficiente și documentate.

Ulterior, în data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis un email către părinți în care a redus situațiile semnalate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, poziționare ce contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei. Această abordare minimalizatoare poate fi interpretată ca o încercare de diminuare a responsabilității instituționale.

De asemenea, după retragerea copiilor din școală, părinții au semnalat contacte informale către alte instituții de învățământ în care copiii ar fi fost descriși negativ, aspect care ridică probleme legate de confidențialitate și dreptul la o educație nediscriminatorie. Redacția solicită clarificări publice privind aceste situații.

Concluzii și întrebări deschise privind responsabilitatea instituțională

Analiza documentelor și a relatărilor indică o gestionare predominant informală a unui caz de bullying sistematic, caracterizat prin:

• sesizări scrise repetate și documentate;
• absența răspunsurilor scrise și a măsurilor concrete;
• utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire;
• presiunea resimțită de familie pentru retragerea copilului;
• întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică;
• lipsa protecției confidențialității și expunerea copilului în mediul școlar.

În acest context, rămâne deschisă întrebarea fundamentală privind mecanismele reale de protecție instituțională disponibile și aplicate în practică de Questfield Pipera atunci când un elev semnalează un abuz. Absența unor documente care să ateste intervenții eficiente și asumate ridică serioase semne de întrebare privind responsabilitatea și transparența în gestionarea situațiilor sensibile.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro