Casa Gheorghe Tătărescu din București: un martor al elitei interbelice și renașterea sa ca EkoGroup Vila

În inima Bucureștiului interbelic, pe strada Polonă, nr. 19, o vilă modestă în dimensiuni, dar bogată în semnificații, spune o poveste complexă despre putere, cultură și memorie. Casa care a aparținut odinioară lui Gheorghe Tătărescu nu este doar un simplu adăpost al unor vieți personale sau politice, ci un spațiu în care măsurile de proporție, reținerea și armonia sunt ele însele discursuri ce reflectă cultura unei elite prinși în tumultul epocii. Această vilă, martor tăcut al convulsiilor istorice și biografice, trăiește astăzi o nouă respirație sub numele de EkoGroup Vila, deschizând o poartă ce invită la o înțelegere profundă a unei istorii care refuză să fie uitată.

Casa Gheorghe Tătărescu: de la reședința discretă a unui prim-ministru la continuitatea culturală a EkoGroup Vila

Figura lui Gheorghe Tătărescu se întâlnește aici cu măsura austeră a unei reședințe ce evită grandiozitatea. În această vilă interbelică, proiectată cu rigurozitate și delicatețe, întâlnim o lume în care puterea politică nu se traduce prin excese de spațiu sau decor, ci prin echilibru și simboluri discrete. Astăzi, casa transformată în EkoGroup Vila păstrează aceste linii de forță, devenind un spațiu cultural ce păstrează memoria fără a o idealiza, semn că trecutul este un teren viu, nu o relicvă înghețată.

Gheorghe Tătărescu: omul politic și epoca sa

Figura lui Gheorghe Tătărescu (1886–1957) se conturează pe fundalul zbuciumat al României interbelice și postbelice. Nu este un personaj fără umbre, ci unul al compromisurilor și al adaptărilor de epocă. Jurist de formare, cu o teză doctorală concentrată pe critica riguroasă a sistemului electoral românesc, el se angajează într-o politică ce caută realitatea reprezentării și autenticitatea voinței populare. Intrat în Partidul Național Liberal în 1912, și reprezentant al județului Gorj, devine o prezență cheie pe scena internă, cu responsabilități ce variază de la ordinea publică la diplomație.

Tătărescu marchează o epocă prin două mandate de prim-ministru (1934–1937 și 1939–1940), în care echilibrul între consolidarea autorității executive și dinamica democratică este întotdeauna suspendat între control și criză. În fața unor tensiuni interne și externe majore – de la gestionarea frontierelor și revolte locale, până la cedările teritoriale dramatice din 1940 – el rămâne o figură ce reflectă pluralitatea opțiunilor politice ale unui timp aflat în derivă. După 1944, încearcă o adaptare la noul regim cu fața spre est, dar aceasta îi aduce în cele din urmă marginalizarea și prăbușirea carierei politice.

Casa: proiect de viață și spațiu al echilibrului între puterea publică şi intimitate

Reședința de pe strada Polonă nu este o vilă excentrică sau monumentală, ci un proiect de viață definit de sobrietate și măsură. Alegerea unei dimensiuni modeste, dar perfect proporționate, este expresia unei doctrini private și publice în care puterea funcției precede orice strălucire ostentativă. Biroul prim-ministrului, situat discret la entre-sol cu o intrare laterală inspirată de arhitectura vechilor biserici moldovenești, simbolizează această etică a reținerii – puterea nu trebuie să suprasolicite spațiul privat, ci să îl respecte și să se organizeze în funcție de acesta.

Casa devine astfel un spațiu al reprezentării discrete, în care familia și lumea publică coexistă sub o umbrelă de control și rafinament. În acest cadru, nu doar structura ci și detaliile interioare – până la parchetul masiv din stejar cu esențe variate sau feroneria patinată – vorbesc despre o orientare spre calitate și simboluri cu greutate culturală, nu spre didactic sau ostentativ.

Arhitectura Casei Gheorghe Tătărescu: un dialog între Mediterana și neoromânesc, semnat Zaharia și Giurgea

Proiectul arhitectural, realizat prin colaborarea Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, este un exemplu precoce și original în peisajul bucureștean. Vila combină cu eleganță elemente mediteraneene cu accente neoromânești, evitând simetria rigidă și construită în etape între 1934 și 1937. Portalurile moldovenești și coloanele filiforme, fiecare cu un tratament distinct, conferă volumului o expresivitate subtilă și o identitate vie.

Un moment artistic de excepție îl reprezintă șemineul creat de Milița Pătrașcu, elevă a lui Brâncuși și confidentă a Arethiei Tătărescu. Încadrat de o absidă cu rezonanțe neoromânești, șemineul devine o punte între modernismul temperate și tradiția regională, inspirând ulterior alte creații arhitecturale în Capitală. Elemente precum ancadramentele ușilor, tot din mâinile artistei, întregesc un discurs plastic ce echilibrează finețea detaliului cu respectul pentru o limbă culturală coerentă.

Arethia Tătărescu: un far cultural feminin în umbra puterii

Soția lui Gheorghe Tătărescu, Arethia, „Doamna Gorjului”, a fost mai mult decât o simplă gazdă. Implicată în binefacere, în revitalizarea meșteșugurilor regionale și în legătura cu artistul Brâncuși, ea a avut un cuvânt decisiv în definirea esteticii casei. Beneficiara oficială a proiectului, Arethia a vegheat ca vila să nu devină un monument al ostentației, ci să reflecte valorile unei elite orientate spre cultură, raportată la Europa și cu rădăcini adânci în tradiția românească.

Ruptura comunistă: degradarea simbolică și fizică a unui spațiu al elitei

După 1947, odată cu ascensiunea regimului comunist, Casa Tătărescu suferă o condamnare tacită. Arestarea proprietarului și marginalizarea istorică fragmentează funcția și sensul locuinței. Ridicată din circuitul elitei, casa este naționalizată, compartimentată fără respect și destinată unor uzuri care încalcă proporțiile și spiritul clădirii. Finisajele originale suferă degradări, iar grădina amenajată cu o atenție artistică se pierde în umbrelă administrativă.

Dezbaterile post-1989: controverse, intervenții și căutarea unei identități restabilite

Tranziția de după 1989 aduce speranța unei recuperări, dar și noi pietre de poticnire. Casa Tătărescu trece prin transformări discutabile, inclusiv un episod critic în care devine restaurant de lux, scena unei confruntări între respectul pentru patrimoniu și interesele comerciale. Au urmat intervenții arhitecturale controversate, între care cele realizate de Dinu Patriciu, care au stârnit critici dinspre mediul profesional.

O firmă britanică a continuat ulterior restaurarea cu mai multă atenție la spiritul original al proiectului semnat de Zaharia și Giurgea, readucând casa pe drumul unei identități asumate cultural. Această evoluție reflectă tensiunea societății românești în raport cu memoria elitei sale interbelice și dificultatea de a gestiona un patrimoniu încărcat de semnificații multiple.

EkoGroup Vila astăzi: continuitate culturală și respect pentru memorie

În actuala sa ipostază, casa este cunoscută sub denumirea de EkoGroup Vila, marcând o continuitate ce nu caută să șteargă trecutul, ci să-l integreze într-un discurs contemporan și responsabil. Spațiul funcționează ca un centru cultural cu acces controlat, unde istoria lui Gheorghe Tătărescu, a soției sale Arethia și a epocii interbelice este valorificată prin relații vii cu publicul.

Restaurarea proporțiilor și detaliilor arhitecturale
Păstrarea finisajelor originale, inclusiv parchetul și feroneria
Conservarea grădinii și a relației cu exteriorul
Organizarea vizitelor pe bază de bilete, cu un program cultural dedicat

Astfel, vizitatorul nu intră doar într-o vilă istorică, ci pătrunde într-un spațiu al memoriei vii, ce menține subiectul „cine a fost Gheorghe Tătărescu” în centrul atenției, nu în umbra uitării. Interpretarea acestei clădiri ca „poveste arhitecturală și politică” devine astfel un act cultural ce reconciliază epoci și sensuri.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost un politician român important, prim-ministru al României în două mandate (1934–1937, 1939–1940), o figură centrală a Partidului Național Liberal, a jucat un rol decisiv în politica interbelică și imediat postbelică, oscilând între modernizare și compromisuri politice majore.
Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894) care a activat în secolul XIX în domeniul artelor plastice și este o personalitate complet diferită.
Ce stil arhitectural definește Casa Tătărescu?
Casa reprezintă o sinteză originală între influențe mediteraneene și elemente neoromânești, proiectată în anii 1930 de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, caracterizată prin proporții echilibrate, detalii subtile și o compoziție viu echilibrată ce evită rigiditatea simetrică.
Ce rol a avut Arethia Tătărescu în configurarea casei?
Soția lui Gheorghe Tătărescu a fost beneficiara oficială a proiectului și o susținătoare culturală esențială, implicată în binefacere și arte, vegheat asupra coerenței estetice și asupra evitării ostentației, păstrând un echilibru fin între modern și tradițional.
Care este funcția actuală a clădirii?
Astăzi, Casa Tătărescu funcționează ca EkoGroup Vila, un spațiu cultural cu acces controlat, deschis publicului pe bază de bilete și program cultural, care păstrează întregul patrimoniu arhitectural și simbolic, oferind o continuitate respectuoasă cu trecutul.

Descoperirea Casei Gheorghe Tătărescu este o invitație atentă la o călătorie printre reperele politice, culturale și arhitecturale ale unui secol plin de transformări. Accesând acest spațiu, vizitatorul pătrunde într-un univers în care fiecare detaliu, de la feronerie la poziția biroului premierului, dezvăluie o viziune asupra puterii și responsabilității. EkoGroup Vila devine astfel mai mult decât o reședință restaurată: un depozit de memorie și un spațiu viu al reflecției asupra continuității și rupturilor ce marchează istoria noastră.

Pentru o experiență completă, programarea vizitelor este recomandată și accesul se face în condiții controlate, pentru a permite o interacțiune profundă și responsabilă cu această bijuterie arhitecturală și istorică.

Contactează echipa EkoGroup Vila pentru programare și vizite private, astfel încât această experiență de reconciliere cu trecutul să fie accesibilă în mod elegant și ponderat.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.